grey's anatomy

intotdeauna mi-au placut citatele de la inceputul si/sau sfarsitul unui episod din serial...si in asta ma regasesc cuvant cu cuvant.

mai stii dorinta aia a mea cu...sa fim iubiti, sa ma iubeasca, sa il iubesc si sa ne iubim? :D

si e totul neasteptat. "gratis". o lectie despre fericire


"At the end of the day, faith is a funny thing. It turns up when you don’t really expect it. It’s like one day you realize that the fairy tale is slightly different than your dream. The castle, well it may not be a castle. And it’s not so important that it’s happily ever after -- just that it’s happy right now. See, once in a while, once in a blue moon, people will surprise you. And once in awhile, people may even take your breath away."

Sovata, here I come!

Plec... :( sa fii cuminte, da... sa fii! Nu cum imi spune altcineva "sunt cel mai cuminte" si peste 2 ore ii prin vreo bomba cu cine stie cine si nu mai pot sa dau de el! :)) Dupa cum ziceam si ieri, sa nu te vizitez la Stanca si pe tine peste 9 luni :)). In acest moment, mintea mea nu naste(daca tot suntem in tema) mai multe idei decat vezi mai sus.

Sa va pup! Si... relax!

"you're an amazing dancer, and you're a great choreographer, but as a boyfriend... you kinda suck"

ma yu-hu ma!

Si vreau sa fiu si eu in felul meu omul care aduce soarele

I'm back! A fost extraordinar! Din toate punctele de vedere, doar ca mi se pare ca sunt si mai bagata in ceata. Dar e in regula. A fost o experienta frumoasa, as repeta-o oricand. Mi-am facut o multime de prieteni noi si am invatat multe de la ei(ca poti sa mananci mamaliga cu paine, snitele de pui cu dulceata si ca e ciudat sa mananci pizza cu ketchup; ca avem o intonatie extrem de amuzanta si ciudata pentru ei; am invatat magic tricks cu paie; am invatat sa vorbim cat de cat fluent engleza). Ne-am apropiat si noi, colegii din Romania mai mult. Am cunoscut un prof foarte calumea cu care abia astept sa avem cursuri.
Impreuna am descoperit "mustarul studentului", s-au nascut expresii ca "paine prost", "fuck in dush/fac un dus", "David e painea mea", "I',m the leader and you shut the fuck up!". Am baut impreuna,am mancat impreuna, am dormit impreuna, am urcat dealuri si scari impreuna, ne-am jucat, am vizitat, am facut poze!! (mai ales). Am facut misto impreuna...l-am vazut pe Martin before and after tuns & barbierit. L-am admirat toate pe David 8->. Ne-am catarat (unii din noi) impreuna cu Simon pe stanci. Am facut misto impreuna cu Carina, am vanat insecte cu Ina. Ne-a placut prezentarea facuta de Shtefi si am jucat biliard cu Olivia. Si ne-a placut sa o ajutam pe Laura sa.. improve her leadership skills.
Speram cu totii ca semestrul viitor ne vom intalni din nou, dar de data asta in Nurnberg.


all I got to be is be happy

here I go...

...again on my own, going down the only road i've ever known.

So this is it, it's gonna happen. Somehow I'll manage to keep my head up and do this. I'll be ok, me and my butterflies, we'll all be fine, together. The germans are nice, particulary one of them but it would be just waste of time. Because he's gonna leave. Just like all boys are. We'll remain just with the romanians. Not a big deal, we've got used to them. Same shit. But I'm excited, anxious and nervous.
I am so tired like I haven't sleep for weeks. I'll be missing you! Hope I'll make many beautiful photos to show you when I come back from this trip. Some of my butterflies will stay here, with you, some others will come with me. But I'll call you all and tell you all I'm doing over there. It's the way I'm gonna make my life more exciting than it is. I really needed this!

Take care and talk you later!


I'll try to walk on the sunny side of the street. And I'll bring you a piece of the sun!

mda...

-eu vreau sa ma iubeasca cineva

-...da te iubeste

- si sa-l iubesc si eu pe el :-<

nothing left to say...

De ceva timp ma gandesc sa postez din nou. Am din nou acel sentiment pe care il aveam asta-vara, cand eram la rascruce de drumuri si asteptam acel "ceva" care sa ma puna pe linie dreapta. Asteptam sa inceapa scoala, sa se intample ceva, sa am un scop si un drum in viata, sa am la ce spera. Ei bine, sunt aproape la fel de bulversata, din nou nu am cum sa zic ca "abia astept sa vina...vacanta, weekendul, saptamana viitoare, vara, orice...", nu am cui sa-i spun "mi-e dor...". Pot doar sa spun ce nu astept. Nu astept sesiunea, nu astept ziua de maine, imi e frica de tot ceea ce urmeaza sa mi se intample, imi e teama ca nu voi reusi. Toate persoanele dragi ma incurajeaza sa lupt, sa continui. Si stiu ca sunt alaturi de mine in fiecare moment. Si ma arunc cu capul inainte, fara sa am incredere in mine. Ma bazez doar pe faptul ca stiu ca "candva aveam incredere". Si imi doresc sa fiu din nou acea EU, sigura ca voi reusi. Dar mi-e frica...oare ma mai pot regasi?

Peste doua saptamani voi afla... cred si sper ca va fi momentul in care voi putea sa zic "da, sunt puternica", sau voi lasa capul in jos, ma voi face mica, si ma voi cufunda si mai tare in aceasta neincredere care ma urmareste. Nici macar acest "eveniment" nu pot spune ca il astept, pentru ca nu stiu daca voi reusi. Intotdeauna am reusit fiind optimista. Nu stiu daca mai pot fi.

Atatia "nu stiu" in viata mea...prea multi! Nu eram asa...ce s-a intamplat cu mine? Deocamdata reusesc...mintindu-ma. Se pare ca functioneaza. Dar mai am momente cand realizez ca nu e totul chiar roz si atunci vreau sa fiu singura, sa plang, sa meditez, sa caut orice urma de speranta care sa ma ajute sa merg mai departe. Nu am la ce sa sper. Imi face bine sau rau, nu imi dau seama.


I asked him for mercy, he gave me a gun...

To be continued...